Ăsta ar fi trebuit să fie cadoul (otrăvit) cu care urmăream să vă stric Crăciunul. Din păcate, am fost prea puturos în acea perioadă și nimic nu m-a putut convinge să scriu. Am tot zis-o: propria lene este nemesisul din viața mea. Aia e! 🙂
Împreună cu niște prieteni și cu frate-meu, suntem pe un grup de Whatsapp pe care plănuim tot felul de excursii, ei, prietenii, cuplu, mai trimit poze cu copilul ai cărui nași suntem noi, se postează uneori și lemne, naturlich. Un grup ca mai toate grupurile în care sunteți băgați cei mai mulți dintre voi, bineînțeles, cu excepția grupurilor de mămici și a celor de părinți. Alea-s cu totul și cu totul a different beast. Într-o după-amiază liniștită de sâmbătă, pe grupul cu pricina vine următorul mesaj: „Noi vrem la anul la Eric Clapton((ipochimenul face un turneu european în 2020))! Voi ce ziceți?” Cu greu m-aș fi putut simți mai insultat de o afirmație, invitație sau remarcă. E OK să mă faci prost, urât, nebun, lipsit de empatie, curvar, ticălos, chiar și bețiv (chit că sunt aproape teetotaler), suport multe. Până la Eric Clapton. Și până la Guns N’ Roses. Hai, și la Rammstein. Continue reading →
