Nerdybanger vs Queen & Bohemian Rhapsody (filmul)

Nerdybanger vs Queen & Bohemian Rhapsody (filmul)

Prin ’91 sau ’92, pe când m-am apucat eu de ascultat metale, lucrurile erau destul de simple: aveam roacări, aveam depeșiști, aveam rapperi, mai erau ăia cu Ace of Base/DJ Bobo și cam atât. Ah, și mai erau cei care ascultau Queen, pe care nu-i puteai încadra niciunde. Era greu să-i bagi în aceeași oală cu Sepultura, Death, Massacra sau Morbid Angel, deși flamboianți și vizual excentrici (mă uit la tine, musiu Bulsara), nu semănau nici cu alde Motley Crue ori Bon Jovi, n-aveau simplitatea eficace a AC/DC, dar să-i faci disco pop nu mergea. Privind în urmă, adevărul e că adevărul nu era deloc pe la mijloc: Queen poate fi o trupă rock, ba chiar una bună, dar, în același timp, nu într-atât de rock ca să o putem considera rock. Societatea contemporană ne-a învățat să fim eclectici și toleranți, nu-i așa, deci să-i discredităm doar pentru că nu-s 100% rockul ăla de dicționar, n-ar fi corect, corect? Continue reading →

Posted by Nerdybanger in Opinii, 2 comments

Nerdybanger – cine, ce, unde, cum, când, de ce & altele

Indiferent de ce aș scrie acum și aici într-o formă tradițională, este foarte probabil să arate a scrisoare de intenție, ori se știe că nimic nu-i mai inutil, ipocrit, penibil decât o scrisoare de intenție. Hmmm…dacă mă gândesc mai bine, petiția online și scrisoarea deschisă sunt, totuși, ceva mai inutile și garantat, mult mai penibile. Așa că o să las în loc un Q&A – este mai rezonabil.

Q: De ce Nerdybanger, ce nume e ăsta? Sună a site cu filme porno din anii ’80 trase direct de pe casetele VHS.
A: Din păcate, domeniul patriarhia.ro era luat deja, așa că m-am descurcat cum am putut. Nerdy pen’ că mare parte din viață am fost ceea ce americanii numesc „nerd”, banger de la headbanger, adicătelea roacăr. E un portmanteau, cred că te-ai prins și singur.

Q: Cine-i în spatele lui Nerdybanger?
A: „Please allow me to introduce myself, I’m a man of wealth and taste” – aiurea, nu-s bogat și probabil că nici gusturi bune n-am. Băra, Mihai Băra mi-e numele de mirean și, din cauze de nerdism mai sus amintite, de pe la 12 ani am făcut o pasiune pentru rock & metal. Acum am aproape 40. Așadar, pe baza acestei pasiuni (sau obsesii – nu m-am dus la niciun psihiatru ca să mă diagnosticheze), n-am profesat niciodată medicina pentru care m-am pregătit intens, m-am apucat de radio, apoi am mers weekend de weekend să lucrez la CityFM până când s-a închis postul. Continue reading →

Posted by Nerdybanger in Opinii, 1 comment
Andrew W.K. – I Get Wet

Andrew W.K. – I Get Wet

Ai un serviciu pe care-l urăști, un șef pe care-l visezi noapte de noapte în cele mai groaznice chinuri și simți în fiecare dimineață de luni că ceva moare în tine?

Iubi trage cu „gloanțe oarbe” și toate-n jurul tău sunt „graviduțe”?

Crezi despre tine că ești un tip de nota 8-9, dar cum se face că nu reușești să combini decât gagici de 4-5?

Surpriză, dar, ce să vezi, sugar daddy nu-și dorește familie și copil cu tine?

A apărut noul Iphone XXI, trebuie să-l ai pentru că înseamnă statut social, dar încă stai la mami și pe fluturaș e trecut salariul minim pe economie?

Ești plictisitoare și profund banală și știi asta?

Suferi constant de sindromul „nice guys finish last”, adică ești un mascul beta trist și neîmpăcat?

Dacă ai răspuns cu „da” la una (sau mai multe) dintre întrebările de mai sus, felicitări: ești aidoma a 98% dintre așa-zișii intelectuali. Continue reading →

Posted by Nerdybanger in Recenzii, 0 comments
Transvision Vamp – Pop Art & Velveteen

Transvision Vamp – Pop Art & Velveteen

Industria muzicală a avut întotdeauna nevoie de bomba sexuală de serviciu: indiferent că ea s-a numit Debbie Harry, Madonna, Siouxie Sioux, Wendy O. Williams, Courtney Love ori Lady Gaga, calitățile vocale și talentul, chiar prezente în cele mai multe dintre cazuri, au contat prea puțin în fața aspectului și imaginii. Ajungem astfel în ultima jumătate a anilor ’80, când situația nu era chiar cea mai fericită pe zona de mai sus: Blondie se desființase, Siouxie and the Banshees sunau prea agresiv și experimental pentru a (mai) fi mainstream, Wendy O. Williams și Plasmatics erau mult prea mult, Madonna ce ținea steagul sus (la propriu și la figurat – să-mi fie iertată gluma de autobază), dar ceva tot lipsea. Să intre Transvision Vamp, un grup britanic format în jurul lui Wendy((Băi, dar câte Wendy o ardeau punk pe atunci!))James, o individă care bifa elementul esențial, imaginea rebelă și suprasexualizată a vocalistei și care, ce să vezi, se prezenta rezonabil din punct de vedere muzical. Continue reading →

Posted by Nerdybanger in Recenzii, 0 comments
Rancid – …And Out Come the Wolves

Rancid – …And Out Come the Wolves

„500 de albume pe care trebuie să le asculți în această viață”, „100 de filme pe care nu ai voie să le ratezi”, „Cele mai bune 50 de discuri ale anilor ’90” – e cât se poate de evident că lumii îi plac listele, statisticile, ierarhizările și asta pentru că un top este cea mai facilă cale prin care-ți poți impune, ba chiar standardiza, subiectivismul unor preferințe muzicale, cinematografice, ludice etc. Cele mai amuzante liste mi se par alea cu „10 albume pe care le-ai lua cu tine pe o insulă pustie”, dar, în același timp, pot și cele mai oneste. Ei bine, dacă ar trebui să fac o asemenea listă, pe ea sigur s-ar regăsi „…And Out Come The Wolves”, discul punkerilor californieni de la Rancid. Continue reading →

Posted by Nerdybanger in Recenzii, 0 comments
Metallica – Kill’em All

Metallica – Kill’em All

Pe scurt despre relația dintre mine și Metallica: am cam 25 de ani de când ascult aproape exclusiv rock, prin asta înțelegându-se mai toate subgenurile reunite sub această titulatură, am multe formații pe care le apreciez, destule pe care nu le înghit, dar nu cred să fi detestat vreodată, constant și cu pasiune, un grup metal mai mult decât am detestat Metallica. Nu i-am detestat pentru că ar fi niște muzicieni slabi. Nu sunt niște muzicieni slabi. Nu i-am detestat pentru că ar fi populari: industria muzicală este o afacere, iar o afacere bună trebuie să vândă. Nu i-am detestat pentru că ar avea multe discuri proaste, deși au suficient de multe discuri proaste. I-am detestat pentru că, cel puțin pentru 22-23 de ani, i-am văzut ca fiind chintesența oportunismului, lipsei de scrupule, comportamentului rapace, ipocriziei și mediocrității ridicate la rangul de eroism. 23 de ani am viețuit cu trăirea sufletească anterior menționată pentru că am avut ghinionul să fac cunoștință cu Metallica anilor ’90 și pentru că am refuzat prea mult timp să văd dincolo de niște autolimitări pe care singur mi le-am impus. Continue reading →

Posted by Nerdybanger in Recenzii, 0 comments